Eram cu fata mea cea mică la metrou, așteptam un tren care mergea spre Piața Unirii. Când și-a făcut apariția din tunel și a încetinit în dreptul peronului, Eva a silabisit Pi-pe-ra (este la vârsta aceea la care tocmai a învățat să citească și lumea întreagă e un teren de joacă pentru asta) și a început să facă un mic dans, în stilul Floss, dacă vă amintiți mișcările, îngânând pentru ea Pi-peee-ra, Pi-peee-ra. Îi este destul de caracteristică faza, e un copil cu o dispoziție în general solară, și suficient de norocoasă încât să se bucure de o copilărie neumbrită de probleme grave.
Dar acesta nu este un text în care fiecare cioară își laudă puiul. Imaginea cu Eva pe peron dansând spontan mi-a evocat printr-un contrast perfect mulțimile care se înghesuie dimineața în trenurile de Pipera, în încercarea de a ajunge la birou. Pun pariu că nu face nimeni un astfel de dans de bucurie că vine metroul, mi-am zis, gândindu-mă la toți acești oameni care petrec atâta timp din viața lor pentru a face naveta în nordul orașului.
Tangențial, scena și sentimentul mi-a amintit și de un citat al lui Noica, ce punctează foarte bine un lucru mai puțin evident despre această emoție, pe care o considerăm eminamente pozitivă:
“Exasperant lucru să întâlnești pe stradă un om care râde. De ce râde? Bucuria e a lui, e atât de mult al lui îi încât îl separă de rest. Dar dacă întâlnești un om care suferă, suferi și tu. Suferința unește. (…)
Bucuria e echivalentul pe plan moral al adevărului: e fixitate, separație. Vreți o lume spartă în cioburi? Inveseliți-vă.”
Ceea ce pentru unii e o sursă de bucurie, pentru alții poate fi, dacă nu un chin de-a dreptul, atunci cel puțin ceva agasant sau banal. Bucuria nu este cel mai bun dascăl pentru empatie, căci are, vorba lui Noica, această dimensiune autosuficientă și exclusivistă. Desigur, e grozav când o simțim, însă poate nu ar strica să o însoțim și cu o anumită generozitate, delicatețe în a nu o impune celorlalți, care posibil să treacă prin alte stări și nu sunt pregătiți să fie luați pe sus și urcați cu forța în trenul veseliei (în direcția Pipera).
Weekly Inspiration scris de Alina Doica.