Puterea obișnuinței

„La cursuri cele mai frumoase momente sunt cele în care participanții au mici momente de revelație, acel „Aha!” pe care toți profesorii speră să-l audă cât mai des. Dar la fel de frumoase sunt și momentele când mi se lămurește mie ceva și se întâmplă des să-mi dau seama mai ales de patternuri culturale sau de automatisme locale, mai ales că am mereu ocazia să compar.


La unul dintre cursurile recente le-am pus participanților un video care ilustra o situație de vânzare. Într-un magazin de produse bio intră o femeie și îl întâlnește pe vânzătorul cam plictisit și vizibil deranjat de prezența clientei. I-am rugat pe cursanți să urmărească videoul cu atenție și să spună apoi câteva adjective care l-ar putea descrie pe vânzător. În timpul ăsta mă gândeam și eu la lista mea – nepoliticos, neatent, răutăcios, grăbit… deloc lucruri bune. Mare mi-a fost însă mirarea să găsesc în listele participanților nu doar cuvinte mult mai blânde, ci chiar cuvinte opuse cu cele ale mele. Reieșea din listele lor că vânzătorul a fost politicos, drăguț… nu înțelegeam. Acea filmare era făcută în special ca să ilustreze o atitudine greșită din partea vânzătorului.

Desigur, i-am întrebat care sunt argumentele lor, de ce îl consideră politicos. Mi s-a spus că de vreme ce a răspuns la salut, a răspuns tuturor întrebărilor clientei, s-a oprit din activitațile lui pentru a o servi, este un vânzător bun. „La noi vânzătorii uneori nici nu te salută când intri în magazin…” – ceea ce pentru francezii care au făcut filmulețul și pentru mine era o atitudine greșită, pentru oamenii obișnuiți cu vânzători neatenți și nepoliticoși trecea drept ceva bun.
Nu e aici doar o diferență impusă de simplul nostru subiectivism, de diferențele de perspectivă dintre noi. Este un cadru impus de obișnuință. Atitudinea greșită, repetată la nesfârșit nu doar că se normalizează, dar devine normă, se impune ca reper pozitiv. Un model perpetuat îndeajuns de mult se transformă în regulă, chiar dacă în absolut el este un model negativ.

Se poate lupta împotriva acestui proces? Se poate deturna cumva obișnuința? Nu știu. La curs nu am găsit și răspunsul, dar am găsit împreună cu participanții măcar întrebarea și am început să ne gândim, fiecare în parte, ce obișnuințe rele transformate în regulă avem, iar ăsta nu-i lucru puțin.”

Weekly Inspiration scris de Simona Gabriela Noapteş.

Posted in Uncategorized