Oameni care ne inspiră. Elena Gamulea.

Despre tine – cine ești, ce îți place, cum ai ajuns să faci ce faci acum.

Primul răspuns care îmi vine în minte la această întrebare este următorul: “Sunt un om viu. / Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin. / Abia am timp să mă mir că exist, / dar mă bucur întotdeauna că sunt.” Câteva versuri din Nichita Stănescu pot salva oricând pe oricine. M-au atras mereu științele umaniste și o pură întâmplare sau nu… m-a ajutat să lucrez în domeniul resurselor umane. Am un soi de energie care mă ajută să mă conectez destul de ușor aproape cu toată lumea și asta mă bucură. Mi se spune destul de des că sunt un om bun.

Un proiect de care ești mândră, o realizare a ta – spune-ne despre ea.

Nu aș vorbi neapărat de un proiect, deși au fost multe care mi-au adus satisfacție și care m-au dezvoltat în același timp. Îmi aduc aminte, în schimb, cu mare plăcere de perioadele în care m-am implicat în acțiuni de voluntariat, fie că au fost în sănătate, educație sau consiliere vocațională pentru elevi și studenți. Chiar și în prezent sunt implicată într-un program de mentorat care a început acum patru luni.

Ce disciplină ai, cum arată o zi de-ale tale?

Nu pot să spun că am o anumită disciplină zilnică. Am, însă, câteva rutine care mă ajută și îmi fac bine. Pentru că de ceva vreme, nu mai locuiesc în București, drumul până la birou care durează aproximativ 30 de minute, mă deconectează. Poate suna ciudat dar explicația este că trec printr-o zonă rurală cu pădure și pășune. Vederea unei căruțe cu cai sau a unui stol de berze poate fi terapeutică dimineața. Urmează o cafea bună la birou, câteva zâmbete primite de la colegi și ziua mea are toate șansele să fie una reușită. Seara reprezintă mereu un timp de calitate petrecut cu familia.

Ce faci când ai senzația că ai obosit/ că jonglezi cu prea multe?

Mă opresc. Am învățat să-mi ascult corpul și mintea și nu îmi mai forțez limitele așa cum obișnuiam să o fac mai demult. Cer ajutorul celor din jur și lucrurile se așează natural. Îmi conserv energia doar pentru ceea ce este cu adevărat important.

Cum îți menții nivelul de energie / entuziasm suficient de bun încât să jonglezi cu tot ce faci?

Am mai multă grijă de mine, mă concentrez pe soluții, pe ceea ce este în controlul meu și îmi aduce ceva bun. Nu mi se mai pare o mare dramă dacă ceva nu mi-a ieșit așa cum mi-am propus la un anumit moment. De fiecare dată s-a dovedit că pot găsi o cale mult mai bună cu altă ocazie. Totul e să nu renunț și să-mi mențin focusul.

Cine te inspiră pe tine? Mă inspiră tot ce este legat de frumos și de artă.

Ce obiceiuri ai care te mențin “fit” mental și fizic?

Citesc cât pot de mult, dacă sunt pe o plajă e și mai bine. Petrec timp în grădină, am un colț cu plante aromatice și mă relaxează foarte tare să le îngrijesc. În pandemie am adoptat doi cățeluși care ridică nivelul oxitocinei la maxim. Reușesc, în felul acesta, să-mi administrez regulat un cocktail cu hormoni ai fericirii. Mă consider norocoasă din multe puncte de vedere.

Ce cărți / podcasts ai recomanda?

Aș recomanda o scriitoare armeană contemporană, Narine Abgarian, care mi-a plăcut foarte mult.

Ai / ai avut un mentor sau niște mentori de-a lungul timpului? Spune-ne despre el / ea / ei și cu ce te-a(u) ajutat?

Cei mai buni mentori sunt părinții mei de la care am învățat cât de sănătos este să-mi păstrez echilibrul în viață, ce înseamnă reziliența și cât de importantă este decența în orice. Dintre personalitățile publice, mă inspiră Iris Apfel pentru spiritul ei liber, nonconformist, autentic și pentru faptul că la 102 ani își conduce și dezvoltă încă propriul business în fashion și design interior. Păstrez mereu în minte cuvintele ei: “More is more and less is a bore”.

Ce sfat i-ai da eului tău de acum 10 / 20 de ani? Dar celui de peste 20 de ani?

Nu cred că i-aș da neapărat un sfat eului meu de acum 20 de ani dar i-aș spune că mi-a plăcut de el și că a fost un eu puternic și inspirat. Celui de peste 20 de ani i-aș spune să se pregătească pentru o vacanță pe durata nedeterminată undeva în Sudul Franței.

Ce nu m-ai întrebat și ți-ar plăcea să împărtășești cu noi?

Nu m-ați întrebat care a fost cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat în ultima vreme și v-aș spune că mi-am luat câteva luni sabatice pe care le-am savurat la maxim.