Cu gândul la locurile speciale ale lumii, vin cu o întrebare:
Care este cel mai frumos oraș din lume? Tokio? Chefchaouen? Paris? Barcelona? New York? Roma? Londra?
Nu există cel mai frumos oraș din lume! Sau nu există unul care să fie pe placul tuturor. Toate orașele au lumini și umbre, străluciri și colțuri întunecate, cartiere cu case construite de arhitecți vizionari, cu muzee și palate ce au trecut testul timpului, dar și cartiere pe unde e mai bine să nu umbli seara târziu singur(ă), să eviți să porți bijuterii, să fii atent(ă) să nu deranjezi pe cineva care și-a găsit un loc cald lângă o gură de canal sau pe o bancă.
Iată câteva locuri speciale pentru mine:
M-a fascinat Milano pentru cât pare de inclusiv, de cosmopolit, cu amestecul de arhitectură grandioasă, amețitor de frumoasă și clădirile de birouri care nu au vreo identitate, sunt la fel și la New York, la Paris-Defense, prin Asia, la Londra. O lume de o anume eleganță combinată cu al lor „dolce far niente” atât de vizibil în atitudinea de pe stradă. Sau așa am perceput eu în cele două vizite rapide în acest oraș.
M-a impresionat New York, m-a amețit, la fel cum m-a buimăcit prima urcare de 12 ore pe munte. Orașul acesta este agitat, în viteză, neobosit, fascinant, surprinzător, ofertant, dar și restrictiv, modern și murdar, strălucitor și tenebros pe alocuri. (…)
Poți citi articolul integral aici.