”Azi vă povestesc iar despre fotbal. Am rămas cu gândul la recentele evenimente sportive care au trezit România din letargia și dezamăgirea fotbalistică și nu numai. Am văzut câteva dintre meciuri în oraș, la un pub plin de oameni foarte diverși (femei, copii, mulți bărbați de educație și vârstă diferite). Și deși, de mult timp, și eu renunțasem la orice patimă patriotică, să mă aflu acolo, în acele momente de entuziasm colectiv, a fost o bucurie.
Am fost chiar mai fericită când, la un meci pierdut de România, toți oamenii scandau numele echipei și aplaudau. Cred că fotbalul (chiar dacă uneori prea popular) are puterea de a oferi momente pline, din care să se alimenteze speranța, încrederea, spiritul de echipă, empatia și puterea de a continua. Nu doar pentru că aduce laolaltă oameni foarte diferiți, ci pentru că îi face să treacă împreună prin aceleași emoții – iar asta micșorează distanțele.
Cred că, mai ales într-o echipă, într-o companie, oamenii ar trebui să treacă din când în când prin momente de emoție, de suspans, de entuziasm sau chiar și prin momente mai dificile. Dar să treacă împreună. Să fie prezenți – uneori simpla prezență ajută, integrează, sporește simpatiile și prieteniile, îmblânzește nemulțumirile și greutățile.
Anul trecut am văzut cu echipa “Any Given Sunday”. Acum, de curând, l-am regăsit la televizor. M-am oprit și l-am urmărit în continuare, gândindu-mă la colegii mei, amintindu-mi acea seară, amintindu-mi glumele lor și acel aer de prietenie și de relaxare care ne-a primit pe toți, fară diferențe, fară griji. Știam că fac parte dintr-o echipă chiar dacă eram atunci într-o sâmbătă seara, singură, la mine acasă, desprinsă de “job”.”
Un text scris de Simona Noapteş, Interact.
#teamwork
#weeklyinspiration