De puțin timp, mi-am schimbat traiectoria profesională și am trecut din domeniul resurselor umane în cel al furnizării de training. Am trecut, cum se zice, din postura de „preponderent client” în cea de „preponderent furnizor”. Și sunt câteva aspecte care m-au făcut să-mi pun unele întrebări. Vi le împărtășesc.
…
Merită să arătăm respect și celorlalți parteneri de afacere – furnizori, asociați etc.- sau mai bine să ne concentrăm eforturile doar pe clienți și, dacă se poate, și de aici să scoatem maximum de profit, cu orice ocazie?
Trăim oare într-o „soţietate fără prinţipuri… Nu mai e moral, nu mai sunt prinţipuri, nu mai e nimic: enteresul şi iar enteresul…” (cum zicea jupân Trahanache) sau este vorba despre presiunea sarcinilor și a obiectivelor de la locul de muncă, coroborată cu lipsa de timp, din ce în ce mai acută?
Indiferent de răspunsul la aceste întrebari, poate că nu este inutil să luăm în considerare și înțelepciunea populară: „Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!”.
Un articol de: Petrică Bordei, trainer – Interact