{"id":3299,"date":"2015-07-31T08:25:11","date_gmt":"2015-07-31T08:25:11","guid":{"rendered":"http:\/\/i-interact.eu\/wordpress\/?p=3299"},"modified":"2015-07-31T09:14:03","modified_gmt":"2015-07-31T09:14:03","slug":"recomandare-carte-thinking-fast-and-slow","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/i-interact.eu\/wordpress\/?p=3299","title":{"rendered":"Recomandare carte: Thinking, Fast and Slow"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong>&#8220;Thinking, Fast and Slow&#8221; de Daniel Kahneman<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pentru a citi cartea a fost de ajuns sa stiu ca a castigat premiul Nobel pentru economie, desi domeniul lui este psihologia. Mi-a placut foarte mult maniera lui bine documentata si informata de a prezenta idei si concepte destul de abstracte precum cognitia si modelul de decizie uman. Mai mult, lucrarea este considerata de catre Wall Street Journal, New York Times\u00a0una dintre cele mai bune carti despre gandire scrise vreodata.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0Kahneman vorbeste despre doua sisteme ce controleaza gandirea umana si implicit luarea deciziilor:<\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify;\">\u00a0Sistemul 1, este modul nostru rapid, automatic, intuitiv si in mare parte inconstient. El este cel care detecteaza ostilitate in voce si poate observa rapid emotii pe fata unor persoane. Sistemul 1 este \u00eenn\u0103scut, este de fapt o consecin\u0163\u0103 a evolu\u0163iei \u015fi rezultatul adapt\u0103rii la mediu de-a lungul timpului,<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify;\">Sistemul 2, in schema lui Kahneman, este modul nostru de a rationa incet, deliberat, analitic si cu efort constient. Sistemul 2 este cel care intervine atunci cand avem de completat sarcini precum a parca intr-un loc ingust sau urmarirea unor instructiuni. Acest sistem este specific uman, este sinele constient si rational, cel care gestioneaza credinte, optiuni.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0Ce face Kahneman diferit este ca analizeaza erori de gandire pentru a arata ca de fapt omul nu este \u201crational\u201d ci este foarte mult supus unor capcane ale intuitiei. El documenteaza asemenea erori precum \u201cthe planning fallacy\u201d, \u201cthe availability bias\u201d, \u201cthe anchor effect\u201d , etc \u00a0si ne face sa ne gandim la propriu mod de a lua decizii si a judeca.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Unul din exemplele care ilustreaz\u0103 \u201cthe anchor effect\u201d este un studiu efectuat pe un grup de judec\u0103tori germani cu peste 15 ani de experien\u0163\u0103. \u00cen cadrul experimentului, acestora li s-a citit descrierea unui caz \u00een care inculpata fusese prins\u0103 fur\u00e2nd \u00eentr-un magazin, iar \u00eenainte de a-i decide pedeapsa,\u00a0judec\u0103torilor li s-a cerut s\u0103 arunce cu dou\u0103 zaruri. Acestea fuseser\u0103 m\u0103sluite, astfel c\u0103 \u00eensumau fie 3, fie 9. Apoi li s-a cerut s\u0103 decid\u0103 pedeapsa corect\u0103 pentru inculpat\u0103. De\u015fi zarurile nu ar fi trebuit s\u0103 influen\u0163eze decizia unor speciali\u015fti cu experien\u0163\u0103, cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 judec\u0103torii ale c\u0103ror zaruri ajunsesera la 9 au decis, \u00een medie, o pedeaps\u0103 de 8 luni de \u00eenchisoare, iar cei ale c\u0103ror zaruri \u00eensumau 3 au dat, \u00een medie, o pedeaps\u0103 de 5 luni de \u00eenchisoare. Eficien\u0163a acestei erori a dus la exploatarea sa constant\u0103 \u00een comer\u0163, pentru a modela a\u015ftept\u0103rile de pre\u0163 ale cump\u0103r\u0103torilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ar mai fi multe de spus, insa va garantez ca va va placea daca:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Vreti sa stiti ce sta in spatele \u201cerorilor de gandire\u201d si cum functioneaza ele<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Vreti sa stiti cum luam de fapt decizii<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Vreti sa stiti cum se formeaza stereotipurile<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Vreti sa intelegi mai bine gandirea umana<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&#8220;Thinking, Fast and Slow&#8221; de Daniel Kahneman Pentru a citi cartea a fost de ajuns sa stiu ca a castigat premiul Nobel pentru economie, desi domeniul lui este psihologia. Mi-a placut foarte&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[20],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/i-interact.eu\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3299"}],"collection":[{"href":"https:\/\/i-interact.eu\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/i-interact.eu\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/i-interact.eu\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/i-interact.eu\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3299"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/i-interact.eu\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3299\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3322,"href":"https:\/\/i-interact.eu\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3299\/revisions\/3322"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/i-interact.eu\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3299"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/i-interact.eu\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3299"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/i-interact.eu\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3299"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}