”Zborul Korean Airlines 801 din 1997 este un studiu de caz de manual în aviația civilă care demonstrează cum valorile culturale și cele organizaționale nestudiate sau tratate corespunzător pot provoca dezastre. În această catastrofă, în care 229 de oameni au decedat, una din principalele cauze documentate de specialiști nu a fost una tehnică, ci una legată de valori culturale: distanța față de autoritate. Pe scurt, copilotul a îndrăznit târziu să atragă atenția asupra unei nereguli tehnice iar atenționarea sa a fost neglijată de comandant, aceasta ducând la prăbușire.
Distanța față de autoritate, definită de Geert Hofstede ca valoarea care determină natura relațiilor între subordonați și superiori, indică cât de intens și des subordonații resimt frică în a exprima dezacordul cu superiorul, cu autoritatea. Cultura coreeană are ceea ce Hofstede numește distanță mare față de autoritate, ceea ce înseamnă că subordonații experimentează des și intens anxietate în fața superiorului. În plus, cultura organizațională a companiei Korean Airlines avea la bază una militară – majoritatea piloților civili proveneau din rândurile aviației militare coreene – care accentuează și mai mult distanța față de autoritate. Aceste două lucruri au făcut posibilă catastrofa. Dacă nu ești avizat poți, pe bună dreptate, să te întrebi cum e posibil să nu îndrăznească să zică mai repede și omul ăla să nu îl asculte când era vorba de viață și de moarte?
O astfel de întrebare, poate, ne-am pus-o mulți zilele acestea când aflam de situația din spitalele de la noi, unde doctori și asistente nu îndrăznesc să contrazică autoritatea, unde deciziile managerilor de spital duc în mod evident la tragedii, iar cazurile au fost cunoscute ”pe surse” și deseori post factum. Cultura noastră este și ea caracterizată de o distanță mare față de autoritate. În cazul spitalelor se mai adaugă ceva. Intervenția politicului care intervine și numește în poziții de autoritate persoane loiale culturii de partid, persoane care decid după bunul plac sau logica de partid cine este sau nu angajat, ce decizii se iau, cum se respectă sau nu regulile, protocoalele. Un partid, cu cât este mai tradițional, cu atât mai mult va avea la baza culturii sale organizaționale un model militar exprimat cel mai des prin sintagma ”disciplina de partid”.
Anxietatea e mult mai mare atunci când simți că siguranța locului de muncă depinde de altă logică decât cea legată de competențe, rezultate, proceduri. Oamenii aceia sunt pur și simplu paralizați de frică și nu văd alte ieșiri. Bineînțeles, aceste lucruri nu scot din discuție responsabilitatea individuală a medicilor și asistentelor care nu au confruntat autoritatea. Ele ne pot oferi însă o perspectivă pragmatică de abordare a ceea ce trebuie schimbat atât la nivel de sistem. cât și la nivel de mentalitate a individului. Korean Airlines a făcut asta, a reformat compania.
Putem să ne cutremurăm, să ne frustrăm să acuzăm indivizi dar problema nu se rezolvă decât prin înțelegerea modului în care funcționează cultural un sistem și reformarea lui în consecință. Nu finanțarea e problema, ci schimbarea de culturi și mentalități.”
Weekly Inspiration scris de Lucian Mihai.
#enablingchange
#healthyleadership