Amintiri din China

”Nu e de mirare că în aceste zile îmi revin în minte mai clar, mai des, imagini, momente și gânduri din anul 2003. Lucram în acea perioadă în Shenzhen, China și am petrecut acolo întreaga perioadă a epidemiei de virus SARS. Apropierea de noi a lui Covid-19 mă face să realizez că acele amintiri nu mai reprezintă doar o sursă de povești exotice cu care mai pot condimenta o conversație. Probilitatea ca acea experiență să să se repete pare mai mare azi, când Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor menține riscul apariției unor focare de infecție cu Coronavirus similare celor din China sau Italia, la nivel moderat către crescut, iar presa vuiește.

Cum a arătat o astfel de perioadă pentru mine? La ce să te aștepți? Sunt mai multe lucruri învățate și experimentate atunci și nu am să mă refer aici la sfatui practice de igienă și protecție pe care le puteți obține din surse autorizate. Bineînțeles, poate fi doar experiența mea subiectivă dar nu cred că e așa unică și mă gîndesc că poate crea un orizont de așteptare mai clar în caz că ne îndreptăm spre o astfel de perioadă.

Amintiri din epidemia SARS:
– Prioritățile se schimbă și ce e cu adevărat important devine mai evident. Nisipul lucrurilor mărunte care te preocupă în perioade ”normale” se cerne repede și lucrurile importante din viață se relevă mai clar.
– Timpul se dilată, ai mult mai mult timp să reflectezi, să îți auzi gandurile să le analizezi și să le pui la îndoială, ajungi să te cunoști mai bine. Ești mult mai mult timp singur, cu tine.
– Persoanele importante din viața ta îți apar mai des în gânduri iar sentimentele pentru ele se colorează intens, devenind mai clare.
– Îți descoperi ticuri de care nu erai conștient pentru că începi să simți că ce faci cu mâinile, (mai ales în zona feței) se leagă de supraviețuire.
– Ești mai atent la cum respiri, la ce temperatură ai, începi să te conectezi mult mai atent cu corpul tău.
– Incepi să descoperi ce însemană să te bucuri deplin de o plimbare în parc, de culorile cerului și mai ales de satifacția de a trage aer în piept, cu poftă, fără mască.
– Îți dai seama mai bine de limitele propriei răbdări, înveți să ai răbdare
– Realizezi câte lucruri inutile ai în casă
– Libertatea de mișcare capătă cu totul alte conotații. O ieșire la supermarket devine o excursie
– Cărțile și filmele sunt un refugiu și le trăiești mai intens.
– Întâlnirile față în față și dicuțiile cu oamenii devin mai prețioase și îți dai seama de importanța conversațiilor cu ceilalți, fie că sunt mătunte, interesante sau de politețe. Te liniștesc.
– În același timp, paradoxal, dacă nu te deranja aglomerația îaninte, acum te sperie. Mulțimea de oameni devine o amenințare și dezvolți reflexul de a o evita.
– Nu o să uiți niciodată mirosul de textil plastificat, umed, al măștii folosite câteva ore
– Ești mult mai atent la gust, la arome
– După ce ai învățat să trăiești cu anxietățile și stresul inerent, te poți bucura de liniște. Căci e mai liniște, și la propriu și la figurat.
– Stii că se apropie finalul crizei când măstile pe care le găsești devin accesoriu vestimentar, au culori, personaje de desen animat și forme diferite

După ce a trecut, începi să uiți, pare că a fost exagerat (uneori chiar e) și revii la ”normal”. Azi, de exemplu m-am stresat. Mi s-a ars încărcătorul de la laptop. A fost nevoie să merg până în Domenii să găsesc unul pe stoc. Enervant!”

Weekly Inspiration scris de Lucian Mihai.

#thelittlethings
#enablingchange

Posted in Uncategorized