Recomandare carte: Thinking, Fast and Slow

“Thinking, Fast and Slow” de Daniel Kahneman

Pentru a citi cartea a fost de ajuns sa stiu ca a castigat premiul Nobel pentru economie, desi domeniul lui este psihologia. Mi-a placut foarte mult maniera lui bine documentata si informata de a prezenta idei si concepte destul de abstracte precum cognitia si modelul de decizie uman. Mai mult, lucrarea este considerata de catre Wall Street Journal, New York Times una dintre cele mai bune carti despre gandire scrise vreodata.

 Kahneman vorbeste despre doua sisteme ce controleaza gandirea umana si implicit luarea deciziilor:

  •  Sistemul 1, este modul nostru rapid, automatic, intuitiv si in mare parte inconstient. El este cel care detecteaza ostilitate in voce si poate observa rapid emotii pe fata unor persoane. Sistemul 1 este înnăscut, este de fapt o consecinţă a evoluţiei şi rezultatul adaptării la mediu de-a lungul timpului,
  • Sistemul 2, in schema lui Kahneman, este modul nostru de a rationa incet, deliberat, analitic si cu efort constient. Sistemul 2 este cel care intervine atunci cand avem de completat sarcini precum a parca intr-un loc ingust sau urmarirea unor instructiuni. Acest sistem este specific uman, este sinele constient si rational, cel care gestioneaza credinte, optiuni.

 Ce face Kahneman diferit este ca analizeaza erori de gandire pentru a arata ca de fapt omul nu este “rational” ci este foarte mult supus unor capcane ale intuitiei. El documenteaza asemenea erori precum “the planning fallacy”, “the availability bias”, “the anchor effect” , etc  si ne face sa ne gandim la propriu mod de a lua decizii si a judeca.

Unul din exemplele care ilustrează “the anchor effect” este un studiu efectuat pe un grup de judecători germani cu peste 15 ani de experienţă. În cadrul experimentului, acestora li s-a citit descrierea unui caz în care inculpata fusese prinsă furând într-un magazin, iar înainte de a-i decide pedeapsa, judecătorilor li s-a cerut să arunce cu două zaruri. Acestea fuseseră măsluite, astfel că însumau fie 3, fie 9. Apoi li s-a cerut să decidă pedeapsa corectă pentru inculpată. Deşi zarurile nu ar fi trebuit să influenţeze decizia unor specialişti cu experienţă, cercetătorii au descoperit că judecătorii ale căror zaruri ajunsesera la 9 au decis, în medie, o pedeapsă de 8 luni de închisoare, iar cei ale căror zaruri însumau 3 au dat, în medie, o pedeapsă de 5 luni de închisoare. Eficienţa acestei erori a dus la exploatarea sa constantă în comerţ, pentru a modela aşteptările de preţ ale cumpărătorilor.

Ar mai fi multe de spus, insa va garantez ca va va placea daca:

-          Vreti sa stiti ce sta in spatele “erorilor de gandire” si cum functioneaza ele

-          Vreti sa stiti cum luam de fapt decizii

-          Vreti sa stiti cum se formeaza stereotipurile

-          Vreti sa intelegi mai bine gandirea umana