Archive
I Interact with you

Cu toții comunicăm de când ne știm și, totuși, uneori, întâmpinăm obstacole care ne afectează interacțiunile și rezultatele. Ți s-a întâmplat vreodată

  • să simți că puteai să zici mult mai bine ceva, însă ai ratat ocazia?
  • să vorbești despre un subiect și să nu mai știi cum ai ajuns la altul?
  • oricât de clar și concis încerci să fii, ceilalți să nu înțeleagă ce vrei să le transmiți și să nu știi de ce?
  • să îți fie greu să transmiți, pe scurt, esența unui subiect complex?
  • să primești întrebări dificile care să te blocheze pe moment?
  • să fii nevoit să te adaptezi interlocutorului din mers, chiar dacă stilul lui era foarte diferit de al tău?

Dacă te regăsești în cel puțin trei ipostaze dintre cele menționate mai sus, atelierul practic Think on Your Feet® – Clear speaking is clear thinking organizat de către Interact îți poate oferi soluțiile.

În urma acestui program, vei ști mai bine:

  • să îți structurezi ideile și argumentele într-un mod simplu și convingător;
  • să prezinți un subiect tehnic sau complex într-un limbaj abordabil;
  • să te exprimi folosind exemple memorabile;
  • să răspunzi rapid la întrebări, în special în situații dificile;
  • să îți organizezi ideile pe parcursul discuției, păstrând firul roșu.

Pe parcursul atelierului, vei exersa tehnicile în situații reale. Astfel, vei putea să le aplici imediat în interacțiunile tale profesionale, atât formale, cât și informale.

Cui i se adresează cursul?

Atelierul se adresează angajaților de la toate nivelurile care doresc să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare: profesioniști și manageri din domenii tehnice, customer service, vânzări și marketing, resurse umane.

Detalii curs:

  • 2 zile, 9.00 – 17.00
  • traineri: Miruna Neacșu și Alina Doica
  • când: 12-13 septembrie
  • investiție: 450 euro +TVA / participant
  • early bird discount: 15% până la 31 iulie
  • discount de grup: 15%

 

I Interact with you

Read More

Observ din ce in ce mai inradacinata tendinta oamenilor din mediul de afaceri dar nu doar, sa fie foarte mult prezenti in mediul social cu scrieri din ce in ce mai dese. E adevarat ca este un semn de progres faptul  ca oamenii au devenit mult mai increzatori in vocea lor publica si ca vor sa se exprime pentru a-i ajuta si pe altii.

Urmaresc multe bloguri, sunt pe Linkedin, fac parte din asociatii de oameni de vanzari si peste tot observ postari zilnic. Unele dintre aceste postari sunt interesante, au si idei de valoare insa multe sunt postari mai degraba pe ideea de “no publicity is bad publicity” – adica oamenii scriu despre lucruri banale, evidente si se folosesc de citate diverse pentru a-si spune parerile – unele pareri interesante si care ar putea fi de ajutor celor care le citesc insa multe sunt mai degraba niste monologuri care nu fac decat sa incarce inutil acest spatiu si automat timpul celorlalti.

Traim intr-o lume unde informatia nu mai este o moneda de schimb ci a devenit ubicua si tocmai din acest motiv filtrul prin care o trecem este cu atat mai dur dar si relevant. Fiecare dintre cei care scriu in aceste zone ar putea incepe cu 3 intrebari de baza:

 

-          Ce valoare aduc eu celor care citesc acest lucru?

-          Cum ar putea altii folosi efectiv aceste idei?

-          Este ideea mea/parerea mea mai relevanta decat a altora?

 

Mi-ar placea sa cred ca propriul nostru filtru va putea actiona ca o prima verificare astfel incat sa nu ajungem sa devenim surplus de informatie.

I Interact with you

Read More

“Do YOU like chocolate?”

Atunci cum ti-ar placea sa conduci o fabrica care produce ciocolata, sa fii parte din echipa de cercetare si dezvoltare sau sa fii parte intr-una din cele 4 divizii care dezvolta un sortiment de ciocolata? Cum ti-ar placea ca timp de 3 ore sa fii antrenat(a) intr-o simulare care redefineste realitatea si care te transpune in pielea unui angajat, manager sau membru din board cu preocupari diverse si care trebuie sa ia decizii rapide si de calitate astfel incat sa regandeasca intreaga afacere si sa propuna solutii pentru a o salva de la faliment?

Jocul Chocolate Factory te ajuta sa intelegi efectele pe care cuvintele si actiunile le pot avea asupra felului in care ne simtim si actionam in organizatie, rolul liderilor in a creiona si a schimba cultura, impactul sub-culturilor precum si legatura dintre valori, comportamente (cultura) si performanta.

Povestea: Fabrica de Ciocolata se confrunta cu probleme – rezultate financiare proaste, riscuri operationale si probleme legale care pun in pericol brand-ul. De asemenea apar oportunitati si riscuri care trebuie evaluate si prioritizate.

Prin urmare, board-ul cere echipei de management precum si liderilor celor 4 divizii si a diviziei de cercetare si dezvoltare sa vina cu o lista scurta de actiuni care ar garanta ca planul financiar va fi indeplinit iar succesul pe termen lung garantat. Cele mai bune actiuni vor primi un bonus. Dilemele sunt multe si dificile iar modul de comunicare, de luarea deciziilor si impactul valorilor intr-un timp scurt si sub presiunea cifrelor negative sunt o parte dintre probleme cu care se confrunta liderii companiei.

I Interact with you

Read More

„Intors pe dos” – manualul de inteligenta emotionala pentru mari si mici

Daca v-ati uitat in oferta de filme a verii si va doriti doua ore relaxante in sala de cinema, care sa va amuze, sa va emotioneze, dar sa va lase si cu o tema de gandire, atunci mergeti sa vedeti Inside Out (Intors pe dos), cel mai recent film de animatie de la Pixar. Studioul este cunoscut pentru productiile sale inovatoare si jucause si pentru faptul ca reuseste sa imbine povestea, personajele memorabile, umorul si lectiile de viata intr-o maniera placuta atat de cei mici, cat si de cei mari. Inside Out are toate aceste ingrediente, si ca intotdeauna, este admirabil cat de bine le reuseste dozajul pentru a crea o poveste in fond simpla – o familie tipic americana se muta dintr-un orasel de provincie in marele San Francisco, ceea ce o bulverseaza pe Riley, fiica lor de 11 ani. Daca insa va era dor de profunzimea unor Toy Story sau Wall-E, nu va lasati inselati de simplitatea povestii, ci lasati-va in schimb purtati in calatoria de transformare si autodescoperire a lui Riley, impreuna cu adevaratele personaje principale – emotiile ei fundamentale.

Caci despre asta este vorba – Bucuria, Tristetea, Furia, Frica si Dezgustul, reprezentate ca niste omuleti aflati la panoul de comanda din capul lui Riley, ii apasa la propriu butoanele si, aruncate de schimbare intr-un dezechilibru fara precedent, trebuie sa invete sa lucreze impreuna, sa inteleaga si sa isi accepte reciproc rolurile pentru ca Riley sa poata naviga in noua ei viata. Povestea aceasta este pretextul perfect pentru a pune niste intrebari fundamentale, care tin de obicei de domenii inaccesibile oamenilor de rand: ce ne face pe noi „noi insine”? Cum functioneaza memoria? Ce se intampla cu noi cand dormim? De ce simtim bucurie, tristete, etc? Ce inseamna de fapt trecerea de la o etapa a vietii la alta? Departe de a da niste raspunsuri simpliste, Inside Out reuseste sa propuna propria interpretare, intr-un mod fermecator, extrem de amuzant, induiosator si mereu proaspat si creativ. Este, dupa cum spun mai multe voci, critici si spectatori deopotriva, cel mai bun manual de baza al inteligentei emotionale, accesibil tuturor, de la copii de 5-6 ani pana la adulti la a treia tinerete.

Daca aveti copii, mergeti impreuna cu ei si veti avea un limbaj comun si niste metafore simple si puternice prin care ei isi pot exprima starile, mai ales cele dificile. Daca va preocupa dezvoltarea personala, va va fascina substratul filosofic al povestii si acuratetea stiintifica din spate – modul in care este reprezentat creierul si functiile sale, amintind insa de Tara Minunilor sau de fabrica de ciocolata a lui Willy Wonka. Daca va plac pur si simplu animatiile si in special Pixar, mergeti si bucurati-va de ultima lor creatie, pentru ca va va delecta cu obisnuita portie de poveste, umor insolit si fantezie debordanta.

Recenzie scrisa de Alina Doica, Trainer, Interact Communication

I Interact with you

Read More

Poate ca e un lucru bun – si iata de ce (Indiciu: are de-a face cu creierul tau. Si al lor.)

 

La birou, se intimpla ca unii colegi sa te supere. Tocmai te-ai intors dintr-o delegatie, te uiti la ce s-a adunat pe biroul tau, iti deschizi calculatorul si imediat primesti un mesaj de la tipul acela de la contabilitate care iti scrie ca are nevoie de foaia de parcurs si toate chitantele ASAP. Iei foc.

Trebuie sa organizezi o scurta sedinta cu doi colegi din alte departamente. O tipa de la marketing – pe care nu o cunosti prea bine – povesteste vreme de un sfert de ora despre vacanta ei in care a inotat cu delfinii. Esti nemultumit si vexat.

Nici unul dintre acesti indivizi nu a incercat sa te enerveze. In diverse situatii, posibil ca si tu sa te bazezi pe exact aceste abilitati, care acum ti s-au parut atat de enervante, ca sa rezolvi ceva. Emitem cu totii judecati pripite despre ceilalti pe baza comportamentului lor atunci cand interactionam cu ei si deseori ne lasam afectati de acesta ca si cum ar fi facut-o dinadins, cand de fapt nu este chiar asa. Desigur, nu avem acces la rotitele interioare ale creierelor colegilor nostri, dar ne ajuta daca stim cum sa interactionam in mod productiv cu ei.

 

Munca de cercetare pe care am facut-o in domeniul neurostiintei si al psihologiei comportamentale ma ajuta sa prezic tonul, temperamentul si dinamica interactiunii umane in mediul profesional. In cadrul unui seminar, stiu deja cine este cel mai volitiv sau cel mai amiabil, cine aplica in mod natural cel mai mult gandirea de tip ”social”, si asa mai departe in legatura cu 7 atribute de gandire si comportament. Acest lucru imi permite sa grupez participantii in moduri eficiente pentru invatare.

De obicei combin oameni de la capete diferite ale diverselor spectre – sociabilii cu rezervatii, autoritarii cu amiabilii, flexibilii cu hotaratii. Dupa fiecare activitate, le cer tuturor sa reflecteze. Cand o persoana care este in mod natural vivace, hotarata si capabila sa se concentreze lucreaza cu cineva timid, conciliant si agreabil, cel precaut pare sa iasa mereu sifonat din aceasta interactiune.

Uneori ne enerveaza cand altii aduc ceva grupului ce noi nu putem aduce. Ei par sa o faca atat de usor! Pentru ei, chiar este. Pentru a ilustra diversele moduri in care gandesc oamenii, iata un exercitiu pe care il fac deseori in atelierele mele.

Dau o tema si impart participantii in subgrupe prestabilite pe baza tipului de gandire analitica, structurala, conceptuala sau sociala – plasez oamenii cu altii care le impartasesc preferinta cea mai puternica de gandire. Le dau foi de flipchart si markere colorate si cer grupurilor sa ia notite. Invit echipele sa se aseze unde vor si sa se intoarca in 15 minute.

Invariabil, un grup paraseste incaperea (de obicei grupul cu preferinta conceptuala), pentru ca oamenii de genul acesta se gandesc cel mai bine cand stau intinsi pe podea sau se uita pe geam, sau, daca este frumos, afara. Prezic cu voce tare ca peste 15 minute cineva va trebui sa se duca dupa ei, pentru ca probabil nu o sa se intoarca la timp. Si ati ghicit, 15 minute mai tarziu, trebuie sa trimit pe cineva dupa grupul conceptual – ceea ce de obicei provoaca rasete.

In general, echipa structurala face o lista numerotata, scrisa cu markerul negru, aliniata la stanga si extrem de citet. Echipa analitica creeaza o lista cu bullet points, cu markerul albastru, tot citet scrisa, eventual cu litere mari. Echipa sociala face o lista cu culori calde si vii, uneori cu ilustratii sau inimioare. Pagina de flipchart a echipei conceptuale va fi acoperita de culori diverse, idei in baloane, imagini si un fel de notite ce vor avea nevoie de traducere.

Cele mai mari diferente apar intre echipele structurale si conceptuale, precum si intre echipele analitice si sociale. Creierul structural nu prea are ce sa faca cu descrierile conceptuale daca nu sunt numerotate si nu par sa aiba sens. Creierul conceptual va lua putin in deradere lista structuralilor, care i se va parea plictisitoare. Creierului analitic i se vor parea imaginile socialilor prea sentimentale, iar creierele sociale vor spune ca cele analitice nu au suflet.

Daca ati incerca exercitiul, aceasta dinamica ar aparea si in cadrul echipelor voastre – grupati oamenii dupa cum va spune instinctul, daca nu aveti profilul lor – si o sa vedeti implicatiile asupra performantei.

Cum se inteleg aceste personalitati la serviciu? Iata cateva exemple:

  • Cei tacuti, ganditori de tip analitic vor fi perceputi ca nepasatori – dar aveti nevoie de priceperea lor la cifre. Trebuie sa va duceti dupa ei ca sa o scoateti la lumina.
  • Cei care prefera gandirea structurala si se concentreaza bine asupra unei sarcini pot parea prea precauti. Nu incearca sa va omoare ideile – asa testeaza ei conceptele noi.
  • Cei cu preferinta sociala si spre pastrarea armoniei pot parea prea emotionali, dar nu veti sti de ce sunt suparati pana nu ii intrebati. Darul pe care il aduc organizatiei este ca le pasa de client.
  • Cei cu preferinta conceptuala si o energie mare in obtinerea rezultatelor pot parea cu capul in nori si dictatori – dar o sa va placa la nebunie ideile lor inovatoare.

Aveti nevoie de toate tipurile de creier ca sa faceti performanta cu echipa. Nu va puteti astepta sa va placa toti angajatii, dar recunoasteti valoarea contributiilor lor individuale pentru a face sa mearga treaba. Diferentele dintre voi nu sunt pentru a va enerva unii pe altii – dar sunt necesare.
I Interact with you

Read More

Vorbeam de curand cu un client despre o anumita schimbare prin care trecea si anume faptul ca urma sa aiba o echipa mai mare, cu oameni in alte 2 tari din nord-vestul Europei. 15 la numar. Oameni pe care nu ii vazuse niciodata dar care nu erau noi in organizatie. Era destul de debusolat, nu stia cum sa ii integreze, cum sa ii ajute sa aiba o performanta crescuta. Nu mai gestionase pana in acel moment echipe virtuale si i se parea destul de dificil. Preferinta lui era de comunicare fata in fata mai degraba si acest nou mod de a colabora la distanta, via email sau telefon si cu  foarte putine interactiuni fata in fata il punea destul de mult in incurcatura.

 

Exista o anumita reticenta in a gestiona echipe virtuale. Cum trebuie sa facem astfel incat sa avem succes? Cat de des comunicam virtual si cum o facem astfel incat sa nu fie interpretabil, sa ajute si sa aiba impact asupra performantei, spiritului echipei? Care sunt acele abilitati de care are nevoie un manager atunci cand echipa lui este virtuala? Sunt aceleasi, sunt mai complexe? Ce impact au caracteristicile culturale asupra interactiunilor? Trebuie luate in seama? Cum iti alegi oamenii astfel incat sa fie auto-motivati si sa stie sa-si gestioneze foarte bine timpul? Toate acestea cu exemple din experienta unui astfel de manager in programul “Managing Virtual Teams” cu INTERACT.

 

I Interact with you

Read More

Imi povestea saptamana trecuta o cunostinta despre o intamplare mai putin placuta prin care trecuse cu o buna prietena. Acea prietena voia sa-si lanseze o afacere, un fel de after school pentru copii intre 8 – 15 ani si cauta parteneri. Cunostinta mea i-a propus sa se implice ea, pentru ca se pricepe la partea de marketing si vanzari si stie si limba franceza si engleza si ar putea-o ajuta. Insa, mare i-a fost surpriza cand aceasta a refuzat-o politicos spunandu-i ca: “mai bine ramanem prietene decat partenere”.  Si m-a facut sa ma gandesc – de ce sa nu implici pe cineva care iti este mai aproape decat un strain? De ce sa nu te bazezi pe cei pe care ii stii?

Am observat insa recent ca este o adevarata arta sa balansezi prietenia cu afacerile. Si o spun din experienta proprie.

Exista multe teorii despre cum sa vinzi mai bine si cum poti sa dezvolti relatia cu clientii astfel incat sa ii intelegi mai bine, sa le intelegi contextul si astfel sa poti sa le oferi ajutorul necesar la momentul potrivit.

Am auzit de multe ori afirmatii de genul: “Prietenia si afacerile nu se amesteca”; “Suntem prieteni, sa nu vorbim de lucruri de astea” – si mi se pare foarte curios. Eu ma gandesc ca mi-e mult mai usor atunci cand am prieteni cu care si colaborez pentru ca deja am incredere in ei. Deja stiu ce pot si ce stiu si imi e foarte natural sa ma duc la ei si sa le spun ce ma doare si sa ma las pe mana lor. Mai am si avantajul ca si ei ma stiu si nu trebuie sa mai trec prin a explica context, a raspunde la intrebari, etc.

Si m-am surprins intrebandu-ma de ce altora le este atat de teama, sau jena de a lucra cu prieteni. Si am ajuns la mai multe raspunsuri:

- Le este teama ca ceilalti profita de ei – si atunci as pune sub semnul intrebarii acea prietenie

- Se tem ca daca vor fi dezamagiti se va deteriora si relatia de prietenie – si aici as zice ca dezamagirea este posibila oricum si atunci cand se intampla cu oameni pe care ii stii poate poti intelege si preveni pe viitor. De asemenea, cred, tot din experienta mea, ca atunci cand iti sunt si prieteni te implici mai mult si cu atat nu vrei sa-i dezamagesti.

- Le e greu sa aiba incredere in ceilalti

- Nu sunt cu adevarat prieteni

Cred ca mai tine si de cultura noastra; suntem reticenti la a implica prietenii, multi dintre noi, si in partea profesionala pentru ca poate fi prost interpretata de altii ca favoritism. Si ma mira acest lucru pentru ca, de fapt, relatia de incredere e creata si e risipa de timp si energie sa mai treci prin acelasi proces cu cineva strain. Cred ca pana la urma este vorba de propriile noastre valori si de modul in care noi percepem prietenia, relatiile profesionale si increderea. Cred ca mai tine si de temerile noastre de a nu fi perceputi intr-un anumit fel si de a periclita niste relatii care poate sunt mai mult sociale decat altfel.

 

I Interact with you

Read More

De ce o experienta de invatare pentru elevi, vara?

V-ati intrebat vreodata cum ar putea copilul dumneavoastra deprinde acele abilitati care il vor ajuta in cariera si pe care nu intotdeauna le exerseaza in mediul educational formal?

V-ati intrebat vreodata in ce sa investiti pentru a adauga valoare studiilor copilului dumneavoastra?

Ati cautat de-a lungul timpului tabere sau scoli de vara care pe langa activitati foarte fizice sau specifice de imbunatatire a unei singure abilitati sa contina mai multe elemente atat de stimulare intelectuala cat si amuzante?

Traim intr-o perioada din ce in ce mai aglomerata, rapida si plina de informatie, mai buna, mai putin buna dar care ne ocupa timp si energie. Toate acestea ne afecteaza modul in care interactionam, comunicam cu atat mai mult pentru generatia tanara. Sistemul educational are lacune mai ales in ceea ce priveste practica, exersarea unor instrumente sau notiuni si poate fi deficitar in oferirea unui cadru prielnic pentru autodescoperire si cunoastere. Rolul acesta poate fi suplinit prin activitati extra scolare care ar schimba perspectiva elevilor si i-ar determina sa aloce mai multa energie si atentie lucrurilor practice.

Vacantele de vara sunt un prilej ideal pentru a cauta acele pasiuni, talente care vor ghida generatiile viitoare in a-si gasi cariera potrivita si vor contribui la evolutia umanitatii. Scoala de vara este un pas in aceasta directie, este o oportunitate relaxanta dar si educativa de a construi educatia cu care copilul iese in societate.

Asa s-a nascut Summer Experience, in urma unor intrebari si preocupari ale unor parinti care cred cu putere ca investitia cea mai buna este in tine insuti/insati si ca vara trebuie sa fie despre evolutie si dezvoltare nu doar relaxare.

Astfel, Interact Romania organizeaza intre 4 si 8 august o experienta inedita de invatare – o saptamana intensiva, interactive si distractive unde punem la dispozitia adolescentilor (de preferat elevi intre 14-18 ani) instrumente de dezvoltare personala recunoscute pe plan international dar adaptate acestui public diferit. Seminariile vor fi diverse de la Creativitate si Gandire critica la mini seminarii de improvizatie si leadership, de la neurostiinta la arta conversatiei si vorbitul in fata unui public larg. Pe langa aceste activitati practice si aplicabile vom avea invitati surpriza care vor aduce un plus de savoare si autenticitate intregului program.

La sfarsitul acestei saptamani elevii vor pleca cu cunostinte noi, abilitati noi, instrumente aplicabile si de ce nu, cu noi prieteni.


I Interact with you

Read More

E greu, dacă nu imposibil, să schimbi întreaga lume. Dar tu poţi fi altfel.

 

Când l-am revăzut, era alt om. În afara chipului bronzat şi uscat de soare, în afara uşoarei chelii şi a bărbuţei tunse scurt, avea un aer senin şi optimist. Zâmbea cu toţi dinţii, privea în jur, gata să mai salute şi să mai atragă pe cineva în discuţia noastră de pe trotuar, unde dădusem nas în nas. Nu mai ştiam nimic despre el de când emigrase în Australia. Nu simţisem nevoia să-l caut, să-l văd şi să-l aud, pentru că se făcuse cinic şi mizantrop.

De formaţie inginer-constructor, luase cu 15 ani în urmă decizia de a pleca din ţară, cu toată familia, incluzând şi doi copii de grădiniţă. Era supărat pe toţi şi pe toate, pe sistem, pe guvernanţi, pe lume şi pe viaţă: pentru că nu-şi găsea un job pe măsura calificărilor lui, pentru că i se cereau compromisuri pe care nu era dispus să le facă, pentru că nu vedea viitorul lui şi al copiilor lui, câtă vreme „nu mai era nevoie de el în ţara asta” . Plecase atunci, în necunoscut, ca un disperat care se aruncă dintr-o clădire incendiată într-o mare fără sfârşit.

N-am să vă plictisesc cu toate detaliile aventurii lui australiene, pe care mi le-a rezumat la o cafea. Nici acolo nu şi-a găsit imediat un job. Avuseseră noroc cu o rudă a nevestei, care i-a ajutat. Acum, însă, îi mergea bine. Avea propria firmă – mică, ce e drept, dar vioaie -, profilată pe recrutări în domeniul… construcţiilor. Descoperise, forţat de împrejurări, o nişă de business unde putea să-şi valorifice cunoştinţele din background în alt context, cel al plasării de forţă de muncă specializată.

Acum, venise în România tocmai ca să-şi extindă afacerea, ştiind ce ofertă e aici şi ce cerere e în Australia. Copiii erau mari, studenţi în Europa, iar soţia rămăsese acasă ca să aibă grijă de colonia de „canguri”. Aşa îi spunea el mulţimii de vieţuitoare de care îşi înconjuraseră existenţa: câinii, pisicile, papagalii şi … cangurul şchiop.

Era bucuros şi împlinit. Nu ajunsese un mare constructor de hidrocentrale, nu semnase nici un proiect de importanţă majoră, dar îşi găsise echilibrul, transformându-se din inginerul intransigent şi nervos, în antreprenorul jovial şi încrezător. Atât de mult se schimbase şi îşi revizuise părerile despre viaţă, încât nici opţiunea de a se restabili în România nu i se mai părea de neglijat. Ba chiar, mi-a mărturisit pe fugă, la despărţire, se gândea să revină de tot în ţară şi să facă afaceri aici. Cum spuneam, prietenul meu devenise alt om. De-abia aşteptam să-l reîntâlnesc…

I Interact with you

Read More

We are discussing today about Emotional Intelligence with Georgeta Dendrino, one of the most powerful women in Romania, according to Business Magazine, 2013 edition.

Georgeta Dendrino is Managing Director of Interact Consultancy Company from 2001.

Georgeta has a wide professional experience for trainings and consultancy, over 16 years and also she has developed new coaching programs  for companies with various activity domains, such FMCG, Banks, Constructions, Pharmaceuticals, Energy sector from Romania, France, Portugal, USA, Asia and South Africa.

 

HR Expedia: How would you describe yourself using 3 words:

Georgeta Dendrino: ambitious, curious to explore new things, results driven.

 

Citeste continuarea…

 
I Interact with you

Read More